Huh, ce zi...

Radu s-a trezit la 5. De obicei se trezeşte la 8...

Faza 1: la micul dejun i-a plăcut să mănânce el. A ţinut tot timpul de castron şi de linguriţă şi eu îi duceam mânuţa să ia mâncare din castron şi apoi să ducă la guriţă. Ce mai, e baiat mare. Mâine nici nu o să mai aibă nevoie de ajutor, o să mănânce singur.

Faza 2: nu ştiu unde mi-a fost capul. L-am lăsat câteva secunde singur pe canapea şi a picat. A făcut cucui. Of... Să-mi fie învăţătură de minte. Nici o secundă nu trebe lăsat singur pe canapea. S-a roşit fruntea. I-am pus la început compresă rece şi după aia i-am tot schimbat felii de cartofi crud pe locul respectiv vreo oră, în timp ce dormea. A fost un pic mai mârâit, dar nu şi-a schimbat comportamentul. Ne-am jucat, a râs şi nu a avut nici unul din simptomele: pierderi de echilibru, sângerare pe nas, vomă, febră. Sper să îi treacă şi roşeaţa aia repede, să nu se învineţească.

Faza 3: A învăţat să găsească obiectele acoperite de o păturiţă. Am ascuns o jucărie sub păturiţă. I-am arătat când am ascuns-o şi a ştiut să tragă păturiţa să-şi ia jucăria. La fel a făcut şi cu mine. Dacă m-am ascuns sub plapumă, a dat plapuma la o parte să mă caute. Aşa ne-am jucat cucu-bau cu plapuma. Şi ce bucuros era când mă gasea sub plapumă.

Şi astea au fost doar premierele de astăzi. Sper ca faza 2 să nu se mai repete. Mai face o grămadă de lucruri noi, pe care le-a învăţat în ultimele 2 săptămâni. Dar, despre ele, într-un post viitor.