Fac iaurt

De Paşti am fost la Orăştie şi o mătuşa ne-a dat un borcan de iaurt făcut în casă, un iaurt cremos, foarte gustos. În plus, am avut şi discuţii despre iaurtul din comerţ, cum că e un aliment mai mult nesănătos decât sănătos şi conţine tot felul de minuni. Şi mi s-a explicat cum pot să fac singură iaurtul. Nu e greu deloc aşa că am zis că o să încerc. 

Lapte primesc din când în când de la bunici şi când nu am, cumpăr lapte crud, de la automat. Îl fierb şi îl pastrez în frigider. Iaurtul îl fac intr-un borcan mare, de 800. De fapt în el încap aproape 700 de ml. Încălzesc laptele fiert, exact cantitatea care mi-o trebuie astfel încât să nu mă ardă. Pun în el o linguriţă şi un pic de covăsală, îl amestec bine să se omoginizeze, îl pun în borcan şi îi pun capacaul. Borcanul trebuie învelit. 

Eu mi-am transformat un vas de yena în "aparat" de făcut iaurt. Am pus pe fundul vasului adânc un prosopel. Am pus borcanul şi am pus alte prosoape pe lângă borcan, în vas. Deasupra am mai pus 2 prosoape şi am pus pus capacul vasului deasupra. Când am scos borcanul de acolo, nu am luat decât prosoapele de deasupra şi a ramas gaura în prosoapele din vas. Am lăsat improvizaţia aşa şi de fiecare dată pun borcanul în guara din vas, îl acoper şi gata. Iaurtul îl fac seara şi îl las până dimineaţa.

Folosesc iaurtul ca să fac brânza lui Radu. Am început să îi dau şi lui să mănânce iaurt şi mâncăm şi noi. E foarte gustos şi topim un borcan mare destul de repede, aşa că tre să fac des. Dar e simplu şi nu durează mult.

 Eu nu ştiam foarte multe detalii şi am căutat ceva informaţii online despre iaurt. Am găsit un articol foarte interesant depre hrana vie, care are şi o secţiune despre iaurt aici.

Al treilea dinte

A apărut şi al treilea dinte: incisiv cental dreapta sus. Şi-a anunţat venirea cu surle şi trâmbiţe. De ceva vreme Radu se trezea noaptea de 4-6 ori cel puţin şi sâmbăta trecută a fost punctul culminant. Se trezea, mârâia, plângea şi se liniştea doar în braţe, iar când îl puneam înapoi în pat iar se trezea şi tot aşa.

Până la urmă am dormit cu el la noi pe piept, la Cristi vreo 3 reprize şi una la mine. Mi-am adus aminte cum dormea la mine pe piept când era micuţ, dar acum e o mică mare diferenţă de greutate. Am visat tare frumos cât a dormit la mine: în vis ţineam în braţe un viţeluş tare drăgălaş şi nu vroiam nici cum să-i dau drumul. Era tare greu, dar io ştiam că tre să-l ţin în braţe să-l protejez. M-am distrat când m-am trezit. Nu ştiu dacă noi am dormit 2 ore, adunând toate reprizele din noaptea aia.

În plus, sâmbătă şi duminică Radu a avut şi puţina febră: 38.2, când am măsurat-o. A trecut fără intervenţii şi luni am văzut pe gingia umflată o liniuţă mai inchisă la culoare, iar marţi a apărut un colţişor. Acum e o liniuţă şi deocamdată nu se vede nimic la vecinul de lângă. Eu tare sper ca vecinul să fie mai liniştit.

Bilanţ la 9 luni

Am fost la medic la cântarul oficial. La 9 luni, Radu are 11kg 600 si 75 de cm, e pufos, sănătos, vesel şi voinic. Eu mă topesc când îl văd că râde cu gura până la urechi şi se trage cu degeţelele de cârlionţii blonzi şi chiar când mârâie că nu îi convine ceva pentru că mai nou mârâie deschizând gura maaaare mare, cât poate el de mare, şi spune un "aaaaaaaaaaaaa" prelung, după care se uită atent la noi, să vadă dacă obţine vreo reacţie.

Fiindcă e băiat mare deja, i-am luat o tricicletă. E înnebunit după ea. Ar vrea să îl plimbăm toată ziua. Stă confortabil, relaxat, lăsat pe spate, se ţine de bara de protecţie şi din când în când apasă pe butoane. Dacă el are chef de plimbare şi eu mă opresc, protestează. E la fel de încântat şi când stă lângă ea şi îi invârte roţile şi pedalele. A mai primit şi o păpuşă care râde dacă o gâdili sub braţe. Se uită la ea foarte circumspect şi nu e în clar ce e cu ea. Dacă i-o dau sa o ia în braţe, se dă înapoi şi o împinge cu mâna. E tare haios.

Radu a prins o viteză extraordinară la mers "în patru labe" şi în duminica Floriilor s-a ridicat prima dată în picioare, perfect vertical. De atunci ridicatul în picioare a devenit sport preferat şi scop în sine. Merge foarte hotărât spre orice de care se poate ţine şi ridica în picioare. Şi uite aşa facem amândoi mişcare în fiecare zi.