De prânz și de cină

Meniul de azi a fost rapid de făcut, ușor și foarte gustos. Radu a savurat mâncarea. La prânz i-am făcut spanac, iar la cină, mămăliguță cu brâză și smântână. Iată și rețetele:

Spanac: Radu a mai  mâncat de multe ori până acum spanac, dar i-am pus frunzele în zamă, alături de alte legume. Azi am zis să i-l fac piure și am adaptat pentru el rețeta pe care o fac pentru noi. Am opărit frunzele, le-am stors și le-am tocat nu prea mărunt. Am pus în cratiță puțin ulei  de măsline, lapte, un cățel de usturoi tocat mărunt, mărunt, spanacul și câteva granule de sare. (Am început de vreo săptămână să îi pun puțină sare în mâncare.) Lapte am pus la ochi, cât să  subțieze puțin compoziția și să se facă puțin sos, nici să plutească frunzele, nici să fie prea tare. Am lăsat să fiarbă vreo 10 minute, până spanacul s-a muiat bine. Separat i-am fiert un ou tare și i-am pus jumate de gălbenuș lângă.

Rezultatul: a mâncat tot. A fost delicios. Nici nu am avut frunze multe, dar nu a mai rămas nimic.

Vecinul a fost chiar de treabă

În 3 iunie am avut întâlnirea de 10 ani de la terminarea liceului. După întâlnire, am mers cu colegii și dirigu 2 zile la Crivaia. L-am luat și pe Radu cu noi și pe bunici, ca să putem noi sta liniștiți cu colegii și piciu cu bunicii să se bucure de 2 zile la munte.

A fost foarte frumos la Crivaia și eu m-am bucurat mult să-mi revăd vechii colegi. Cu Radu am stat doar când a fost neapărată nevoie (trebuia să-l alăptez) sau când deja mi se făcea dor că nu l-am văzut de mult. El s-a bucurat de explorarea camerei, a pensiunii, a locului de joacă și a avut grijă să îi obosească bine pe bunici, dar sigur Babi și Moșu sau bucurat la fel de tare.

De mânuță

Mersul pe jos face picior frumos! Radu exersează de zor. Nu mai vrea să stea o clipă în loc. Mă ia de mână și pornim la drum. În hol, în bucatarie, în baie, oriunde e ceva interesant de explorat. Până acum o săptămână nu pornea decât dacă era ținut de ambele mâini. Dacă îl lăsam de o mână, se întindea după ea și nu vroia să pornească decât când îl țineam  de amândouă. Când avea siguranța ce-i trebuia, o pornea la picior, pas alergător.

Acum o săptămână mergea ținut de mânuțe de Babi și a văzut hota pornită. Nu a rezistat tentației  să  o arate, și-a dat singur drumul la o mână și și-a continuat drmul, arătând cu degetul hota.

Despre lubeniță și alte fructe

Lui  Radu îi plac fructele. A mâncat orice fruct pe care i l-am dat până acum. I le dau de obicei la micul dejun și, câteodată, pe post de gustare în timpul zilei. Le ține în mânuță și le mănâncă singur sau/și i le pasez ușor și le amestec cu brânză pentru bebe.

Când s-au copt cireșele, i-am dat și lui. I-au plăcut mult de tot. I-am dat și mama când am fost la Reșița și după aia îi tot tragea în bucătarie să îi mai dea.

Apoi i-am dat caise, nectarine și piersici. Și astea, foarte bune. Deși într-o dimineața a preferat banana în locul caisei. I-am dat o juma de caisă în mână și banana  mă pregăteam să i-o amestec cu brânză. Când m-a văzut cu banana în mână, a lăsat caisa și a început să arate banana cu degetul și sa chiuie. Ce bucuros a fost când i-am dat și banană în mânuță.