Radu si logica

Radu e imbatabil la capitolul logică. Aș putea să țin postul ăsta mereu deschis și să scriu câte ceva în fiecare zi la el. Unele filozofii sunt pur și simplu uimitoare. De exmplu:

Ploua și Radu scoate mânuța afara și bineînțeles că se udă. Imediat concluzionează că „E udă ploaia, trebuie să o uscăm cu fenul”.

Puiul şi elefantul

Dialog cu Radu:

El: Îl doare pe pui!

Eu, total uimită de afirmaţia lui fără nici o legătură cu ce s-a întamplat recent: Pe care pui îl doare?

El, hotărât: Îl doare!

Eu, total nelămurită: Unde e puiul?

Dicţionar Radu - român

Musai trebuie să scriu cum zice Radu la o grămadă de lucruri că altfel o să uit și chiar e păcat că e foarte amuzant. Radu a început să spună aproape orice și deja mă înțeleg cu el. În plus, e și foarte vorbăreț, mereu are ceva de povestit și nu întotdeauna mă prind din prima ce vrea să zică.

Să o luăm pe rând și pe categorii, ca să micșorez riscul de a uita ceva. Oricum, lista rămâne deschisă.

În cameră:

1. Geamu - mai de mult îi zicea damu, acum l-a corectat
2. Ușa
3. Pete - perete
4. Patu - patu
5. Patu e și pătratul, așa că tre să fiu atentă la context, ca de cele mai multe ori zice pătratul și le numără, că sunt pe tăblia patului, pe pătură sau pe lenjerie.
6. Dapu - dulapu
7. Mobima - mobila
8. Tovu - covoru
9. Petu - parchetu
10. Tafu - cearceafu

Ciorba de linte verde

Azi i-am gătit lui Radu prima dată linte. A mai mâncat linte fintr-un borcănel pe care l-am primit să-l degustăm și i-a plăcut foarte mult, așa că am zis că trebuie să-i fac și eu. Și cum majoritatea mâncărurilor care sunt pe gustul lui Radu sunt ciorbe, a ieșit ciorbă de linte.

Am făcut cea mai simplă rețetă posibilă:

- Am spălat lintea și am lăsat-o în apă 2 ore, după care am pus-o la fiert cu puțină sare

- Am adăugat 2 morcovi mari, tăiați rondele. I-am pus când lintea era aproape fiartă, că m-am luat cu altceva și nu mă așteptam să fiarbă așa repede.

Ce face Hamu?

Căţeluşul ăsta drăgălaş s-a cam murdărit și îl iau și pe el să îl bag în mașina de spălat. La astfel de operațiuni Radu vine cu mine, pentru că este cel mai de nădejde ajutor. Ne apucăm noi și sortăm hainele și le băgăm în mașina de spălat și la sfârșit îl bag și pe cățel.

Radu îl vede, spune Hamu, arată cu degetu și începe instant să plângă. Îi spun că trebuie să-l spălăm și pe el, că e murdar. Nici un efect. Lacrimi mari deja i se rostogoleau pe obrăjori. Îl iau și i-l dau. Îi arăt că e murdar și că neapărat trebuie și el spălat, ca să fie curat ca și hainele. Îl rog să-l pună el în mașină, ca pe haine. El zice "Nu, nu, nu!" și pe deasupra mai dă și din cap să fie clar că nu. "Radu, te rog, hai să punem cățelu la spălat! După ce îl punem închidem ușa și ne uităm la haine cum se spală!" Așa facem de fiecare dată după ce băgam hainele. Stăm și ne uităm puțin la ele cum se învârt.

Treburi gospodărești

Radu e adorabil cum ne imită pe noi când facem treabă prin casă. Bine, el e adorabil oricum, deci și in situația asta.

A început să facă treabă pe la 7-8 luni, în scaunul de masă. De fiecare dată după ce termină de mâncat eu iau buretele și  îi șterg măsuța. Văzându-mă, a vrut și el să ștergă măsuța, așa că îi las lui buretele și chiar face treabă bună.

Apoi a băgat de seamă cârpa de praf și cum șterg praful. Și, având deja experiență de la ștersul măsuței, atunci, la început, de fiecare dată când prindea un burete, o cârpă sau un șervețel, Radu se apuca de curățat suprafața din jurul lui. Și acum mai face așa din când în când, mai ales cu buretele. A șters ușile de la mobila de bucătărie cu partea abrazivă a buretelui și probabil nu se ducea murdăria ca a frecat tare și o ușă e ușor zgâriată.

Primele cuvinte

Primul cuvânt: mama. La început a fost așa, o mămăială, care a evoluat surprinzător. Într-o seară, când îl  alăptam, s-a uitat la mine, a lăsat sânul și a zis clar și răspicat MAMA, apoi și-a reluat activitatea. Și din nou: MAMA. Uaaaaa! Eu eram topită. Nu m-am așteptat și nu mi-am imaginat. A făcut așa cred că de vreo 10 ori Superb! Cred că era pe la Paști.

În acea perioadă aceea silabisirea era la putere: ma, na, ne, ba și a urmat și al doilea cuvânt: tata, numai că tata l-a spus în șoaptă o bună perioadă de timp. Din nou, superb! Acum ne strigă, dacă nu suntem cu el sau ca să arate altora cine e mama si tata și o face cu sonorul la maxim. A fost o fază super draguță la cursul de muzică: a mers în brațe la o altă mămică, a stat cu capul la ea pe umăr vreo 2 minute, eu eram super uimită, că nu a mai făcut asta și când s-a ridicat, s-a uitat la mine, m-a arătat cu degetu și a zis mama.

Până pe la un an mai spus și 3. baba și cam atât. De la un an a început explozia. Cam asta spune în momentul de față (sper să nu uit ceva):